zarea lumii intunecand...
cam asa se duc toate : sperante,doleante,dorinte...ba chiar si vaporu acum vazut pare atat de departe,ma ocolit acum e in vazduh departe,aproape nici ca nul mai vad,el e cu alti oameni cu alte probleme,ajuta pe altii.si nu'i nimic rau in asta,doar ca in egocentrismul meu nu pot accepta ca ajuta pe altii si pe mine nu ma scoate din vartejul asta atlantic.la naiba.dar asta e,nu's eu la carma vaporului si n'am ce'i face.desi eu continui sa'l urmaresc,sa merg dupa el,sa'i urmaresc urmele(heh) chiar daca el se departeaza,si voi face multe semnale inspre ele.poate candva ori le va vedea.si cand le va vedea cat de puternice sunt aceste semnale si cat de puternice sunt aceste strigate de ajutor,atunci ori le ignora si fuge la o viteza mare bagand multi carbuni ori se va intoarce.desi stiu ca acum nu poate sa fuga caci are o problema la carbuni.sper sa si'o repare repede ca sa vad ce decide cu semnele mele.patience,my friend,patience,asa trebuie sa'mi zic.si mai ales sa nu fiu descurajat caci el e acum in alta directie la alti oameni.sa speram ca se intoarce.cand isi va repara problemele si ma va ignora complet luand un alt pasager la bord in locul meu atunci voi fi destul de suparat si atunci sper sa nu ma inec.desi nu stiu ce va fi atunci,voi hotari atunci.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)


0 opinii dezinteresate:
Trimiteţi un comentariu